Saturday, October 14, 2017

Nedeea Valceana din Odaile

Pe-un picior de plai
Pe-o gura de rai...

... se afla Nedeea Valceana. Daca as spune ca aici timpul sta in loc si in fata ta se dezvaluie un taram magic ar suna a cliseu. Asa ca voi povesti prin imagini ce am facut.

Am sezut un pic.



Si am mancat





Am admirat-o pe Alexandra, the horse whisperer.


Am vazut cum se potcovesc caii.


Am pregatit caii.


Si am plecat la plimbare.



Am desenat cu carbune pe lemn.



Am facut treaba in gradina si am taiat lemne.



Am iubit calutii.


Si i-am tesalat.




Apoi am luat-o la plimbare pe dealuri.





Si am explorat odaile.









Ne-am bucurat de ultimele branduse.


Si ne-am tras sufletul.

Tuesday, October 10, 2017

Road trip Bosnia si Hertegovina

Ne-am luat la revedere de la Muntenegru si Golful Kotor in care ne aflam si am pornit catre campingul Blagaj, o oaza de racoare pe malul raului Buna, prima noastra oprire in Bosnia si Muntenegru.

Din acest loc am vizitat:

  • Blagaj cu cetatea veche si casa dervisilor
  • orasul vechi Pocitelj
  • cascada Kravica
  • Mostar
  • (noi nu am fost dar cei interesati ar putea bifa si Medjugorje, loc de pelerinaj de top unde se spune ca s-a aratat Fecioara Maria)
Ajunsi in capitala, ne-am adaptat stilului urban si am inchiriat un apartament. Aici ne-am concentrat in special pe oras. 

Asadar, am vizitat:
  • Sarajevo
  • buncarul lui Tito in Konjic
Dar sa vorbim despre Bosnia si Hertegovina.
Ne-a placut? Greu de raspuns.
Ne-a impresionat? Cu siguranta.
Ne-am intoarce? Nu.
Am recomanda o vizita aici? Depinde.

B&H are un peisaj de vis. O tara presarata aproape integral cu munti pietrosi si vai aride. E spectaculos, coplesitor, sa conduci ore intregi prin asemenea zone.




Infrastructura este impecabila. Ne bate rusinos tarisoara la fund desi avem un PIB de doua ori mai mare ca ei. Fara sa exagerez, am strabatut zeci de kilometri de tuneluri ce taiau direct prin munti.

B&H este ieftina. Foarte ieftina. Capitala lor e mai ieftina ca a noastra. Cu 10 euro ai parte de o masa delicioasa (un fel principal) traditionala si indestulatoare, pentru 3 persoane. In centrul vechi, ca sa ne intelegem.

E child-friendly? Nu in mod special, dar mancarea buna, plimbarea cu caiacul pe rau, scaldatul sub cascada si explorarea buncarului si a casei dervisilor (a incaperilor in general) i s-au parut foarte interesante lui Tudor si nu s-a plictisit deloc.

In B&H ni s-a spart masina. Nu am fi crezut in veci ca cineva ar fi atras de Opelul nostru vechi cu vopsea scorojita dar se pare ca sacosa cu pantofi, cea cu mancare, casetofonul blocat pe un singur CD pe motiv de fise introduse de Tudor si rucsacul (asta a fost buba de fapt) cu carti si creioane de colorat au fost irezistibile. In miezul zilei, in centru, la intrarea in bloc, la o ora dupa ce am ajuns in Sarajevo. Si cautand explicatia, am ajuns la ultimul punct pe ordinea de zi...

... B&H e trista. Si noi ne-am intristat o data cu ea. Rata somajului la nivel de tara este acum in jur de 40% (fata de 5% in Romania), iar in randul tinerilor este un ingrijorator 60%. Pentru ca...

... B&H este o lectie de istorie. O tara care nu si-a revenit dupa razboiul pe care generatia mea inca il mai tine minte de la teve (Slobodan Milosević si Alija Izetbegović probabil inca suna cunoscut in ureche). Cu greu a reusit sa gaseasca fonduri pentru a recladi centre vechi pentru a stimula turismul, probabil principala economie a tarii. In rest, arata ca dupa bombardament, la propriu.




Politica lor e mai curba ca a noastra. Un crunt razboi de independenta intre sarbi, croati si bosniacii musulmani care a dus nicaieri la un stat de forma impartit intre Republica Srpska si Federatia Bosnia si Hertegovina. Atrocitati (s-a vehiculat chiar termenul genocid) la o aruncatura de bat in spatiu si timp care fac sa ti se zbarleasca pielea pe tine.

Iata de ce imi este atat de greu sa raspund daca mi-a placut B&H.
Pentru ca cei care nu invata din istorie sunt condamnati sa o repete, va recomand sa-l consultati pe Sfantul Gugal, sau macar pe preacuvioasa Wikipedia si sa aflati povestea.

Sunday, July 17, 2016

Busteni si Cascada Urlatoarea

Weekendul Ursului. El si-a dorit ceva mai intens asa ca a plecat pe Valea Morarului, iar eu si pufosul ne-am facut de lucru prin Busteni.

Sambata am fost amandoi in parc; apoi la manastirea Caraiman (infiintata in 1998), peisaj frumos, copiii se distreaza uitandu-se la gaini, gaste, rate, iepuri, lebede; apoi iar in parc; apoi la piata, devorat mure; apoi la somn, apoi iar in parc.



 Pentru duminica am ales un traseu scurt si usor catre cascada Urlatoarea ca sa il obisnuim pe Tudor cu drumetiile si altfel decat in spate.  Ne-a luat mai mult de jumatate de ora, desigur, si calare si pe jos. :) Dupa masa de pranz eram deja in masina si ne indreptam spre Bucuresti, cu Tudor dormind in spate.



Pentru a-l obisnui pe Tudor cu dormitul la cort in vederea periplului nostru elen, am vrut neaparat sa cautam un camping. Am o mare problema cu dormitul la cort in zone neamenajate (pe motive de securitate) - de altfel in alte tari este si ilegal - asa ca ne-am orientat catre singurul camping din zona: Camping Aviator. Se afla in Poiana Tapului iar intrarea se face pe poarta unei vulcanizari cu gard albastru de sarma (il poti rata usor daca nu esti atent).

Ce ne-a placut:
- oamenii au avut bun simt si au pastrat linistea; puteai sa te culci linistit si de la 9 seara ca nu auzeai pe nimeni.
- zona cu multa iarba verde
- aveai mese si scaune plastic pe care le puteai aseza in dreptul cortului
- toaleta curata
- frigider
- proprietarul campingului (si al vulcanizarii) a fost simpatic
- aproape de Busteni

Ce ne-a placut mai putin (nu suficient de putin cat sa nu mai mergem daca va fi cazul):
- campingul se afla pe DN1 si se aud masinile de pe drum iar trenurile semnalizeaza sonor cand trec prin gara localitatii si pana sa te obisnuiesti cu ideea te trezesti buimac in totiul noptii
- proprietatea este inchiriata de la Casa Regala (cladirea fusese casa servitorilor de pe domeniu), este veche (asa cum a ramas ea din vremurile ei bune) si in curs de renovare. Multe din facilitatile declarate sunt improvizate (de ex. camera de relaxare/bucataria serveste si de depozit de mobila, computerul e antic si de demult, televizorul la fel, baia nu are gresie/faianta, peretii sunt neterminati) dar proprietarul campingului se straduieste sa imbunatateasca conditiile avand in vedere ca investitia e riscanta si contractul de inchiriere nesigur. Dar cum noi nu am prea avut treaba decat cu gradina, iar toaleta in sine a fost mereu curata, nu prea ne-a deranjat acest aspect.

Sunday, July 10, 2016

Baile Olanesti si Cheile Folea

Pentru ca am vrut sa ii scoatem si pe bunici la o plimbare, ne-am indreptat catre statiunea lor preferata - Baile Olanesti.

Impresia a fost mult mai placuta decat la ultima vizita; era mai liniste, mai pensionaresc iar izvoarele au fost renovate. Nu ai acces la apa decat daca ai fost consultat de un medic in prealabil si iti iei cartela. Pe noi nu ne-a afectat in mod deosebit pentru ca oricum nu ne-am fi atins de ele. :) Dar Tudor s-a distrat maxim balacindu-se in apa din fata izvoarelor principale.




Si daca tot eram la Olanesti, musai am dat o tura si pana in Cheile Folea (aka Cheile Cheii) pentru a mai exersa Ursul escalada. Drumul este foarte prost (pe alocuri ingust, cu prabusiri de teren), nerecomandat pe vreme ploioasa, Drum de 18 km ne-a luat cam 1:45 ore la dus (ne-am intors putin din drum la o bifurcatie) si 1:30 ore la intors. Dar cheile sunt spectaculoase (inalte si dantelate, dar nu foarte lungi) si ofertante ca trasee. Daca va incumetati pana acolo, ar trebui sa stiti ca drumul pleaca din Olanesti via Comanca iar la bifurcatie (se intalnesc doua rauri in acel punct) faceti stanga.

Ce puteti face in Olanesti:

- sa va relaxati si sa pierdeti vremea in parcul central
- sa va plimbati pe drumul izvoarelor si cumparati de la vanzatorii locali fructe adevarat de padure, miere, seminte de dovleac (atentie! cele fara coaja creeaza dependenta :) )
- sa va balaciti in rau si sa stati la plaja in zona special NEamenajata dar intens folosita in acest scop.
- sa faceti tratamente, of course
- sa dati o fuga pana la salina Ocnele Mari
- sa va incumetati pana in Cheile Folea
- sa faceti picnic pe malul raului in zona campingului Comanca

Unde am stat:

La Pensiunea Doina. Raport calitate-pret foarte bun (70-80 lei camera). Una dintre putinele unitati din zona cu gradina. Localizata excelent, aproape de intrarea in parcul central. Are si sala de mese si bucatarie + multe locuri de stat in gradina (chiosc, balansoar, banci, bancute, sezlong)

Saturday, June 25, 2016

Cheile Zanoagei, Lacul Scropoasa si Cascada 7 izvoare

Weekendul acesta am fugit de caldura in Bucegi, pe un traseu pe care nu am mai fost niciodata desi e foarte popular si pitoresc - Cheile Zanoagei.

Exista mai multe variante de a ajunge aici. Drumul cel mai accesibil/scurt este din Sinaia spre Targoviste, stanga dupa vreo 5-6 km spre Cabana Cuibul Dorului si opriti la campingul Zanoaga (casute mici de lemn verzi; e mare si aglomerat, nu aveti cum sa il ratati). Parcati acolo si urmariti traseul cruce albastra ce pleaca din stanga campingului peste rau. Intrarea este clara si raul se trece pe un podet de lemn.

De aici o luati la vale pe o poteca bolovanoasa. A fost plin de copii pe drum, de toate varstele. A fost si cea mai lunga tura a lui Tudor pe jos ( trei sferturi de drum la dus si un sfert la intors), caci in rest prefera sa stea comod la Urs in spate, eventual sa isi faca si siesta intre timp.

Tot ce imi pare rau e ca nu am ajuns aici mai demult. Nu arata ca niste chei clasice, cu pereti pe ambele maluri, e mai degraba o vale spectaculoasa. In capatul traseului nostru este lacul Scropoasa pe care l-am ocolit pana in capatul celalalt pentru a-l admira. Apoi ne-am intors langa centrala si am luat-o pe drumul de masina din dreapta vreo 300m pana am dat de minunata cascada 7 izvoare. Apa de aici se imbuteliaza si se gaseste in magazine sub acelasi nume. Se zice ca e microbiologic pura deoarece ar trece printr-un filon de argint.

E greu de spus cat dureaza plimbarea. Fara copii si pauze probabil vreo 2 ore dus intors. Dar noi am stat, am masurat betele, am azvarlit pietre in rau, am analizat vietatile, ne-am balacit. Asa ca am pierdut notiunea timpului. Stiu doar ca am ajuns inapoi la masina pe la 17:15, plecati de la 9 din Bucuresti.









Tritoni de munte


Daca ti-a placut aceasta postare, s-ar putea sa te intereseze si Cascada Tamina.